Dupa ce administratia rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) a primit administrarea resurselor piscicole din Delta, conducerea acestei institutii a pus tunul pe pescuitul sportiv. Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, a declarat ca pentru zonele strict protejate si cele tampon de pe teritoriul rezervatiei pescuitul sportiv este mai periculos decat cel comercial. “Activitatea pescarilor profesionisti este reglementata strict, iar incalcarea regulilor legale are sanctiuni foarte dure, inclusiv pierderea dreptului de a pescui, ceea ce echivaleaza cu somajul. In privinta pescuitului sportiv, legislatia este ambigua si favorabila celor care practica acest sport. Administratorul resurselor piscicole din Delta nu emite permise de pescuit pentru sportivi si ca atare nici nu le poate anula daca se constata incalcarea legislatiei. Tinta pescarilor sportivi sunt trofeele, adica pestii cei mai mari din speciile cele mai valoroase economic.
Folosind scule sofisticate, pescarii sportivi pescuiesc doar reproducatorii din cele mai valoroase specii din Delta, aducand astfel prejudicii serioase populatiei piscicole din respectiva zona aflata sub protectie ecologica”, a declarat acesta.
Desi Delta se afla sub protectie ecologica, pescarii sportivi nu au obligatia sa redea mediului acvatic natural capturile piscicole pe care le fac, cum se intampla in toate ariile protejate din lume, unde pescuitul sportiv este permis. Guvernatorul Baboianu a mai declarat ca pescarii sportivi care vin in Delta patrund frecvent in zonele aflate sub protectie ecologica stricta si pescuiesc cantitati apreciabile, desi accesul in respectivele zone este strict interzis.
“Numarul mic de agenti ecologi pe care-i avem pe teritoriul rezervatiei nu ne permite sa supraveghem, 24 din 24 de ore, intregul teritoriu al zonelor strict protejate pentru a preintampina astfel de agresiuni”, a conchis acesta.

ROMANIA LIBERA

***********************************************

Inca o “gogonata” a Guvernatorului Deltei, pescarii SPORTIVI agreseaza Delta, cu mijloace moderne. Mai, ai naibii pescari sportivi!

Dl Guvernator demonstreaza inca o data ca habar nu are de legile Deltei si, mai ales, ale pescuitului. La fel ca si cei ce controleaza (complet aiurea) activitatile desfasurate in Delta Dunarii, Guvernatorul nu este capabil sa deosebeasca un pescar sportiv, adica cel ce se inscrie in normele sportive (legale) de braconierii cu lansete, plase, curent, gaz, otrava etc.

Ce conteaza de care sunt? Ii “ardem” pe cei care ne deranjeaza si gata, ramane loc pt “baietii” nostri sa-si desfasoare linistiti activitatile cerute “de sus”.

Dle Guvernator, de ce nu opriti pescuitul sportiv in Delta? Si gata cu protectia! Nu mai raman decat cei cu plase, curent si vanatorii, protectori inversunati ai mediului, faunei si vegetatiei din Delta.

Bafta!

“Scopul nostru este de a pro­mova destinaţia turistică Delta Dunării, ceea ce cred că am şi reu­şit. Astfel, de la lansarea por­talului de pe Internet, am avut un total de 119 rezervări on-line şi 147 de rezervări telefonice, în­să nu­mă­rul turiştilor este chiar mai mare având în vedere că aceştia pot lua legă­tura direct cu ope­ratorii tu­ristici înscrişi pe site-ul nostru”, a de­clarat Anamaria Cazacu, repre­zen­tantul Asociaţiei Prom Tour Delta.
Până la această dată, 75 de operatori turistici din Delta Dunării au ales să îşi prezinte ofertele prin Centrala comună de rezervare, una dintre condiţiile impuse de iniţiatori fiind ca pensiunile să funcţioneze legal şi să fie înregistrate la Ministerul Turismului.
“Unităţile de cazare care sunt pe portalul nostru sunt structuri de cazare care funcţionează în mod legal, deci sunt autorizate şi cla­sificate conform reglementă­rilor naţionale în vigoare, aceasta fiind o condiţie de bază ca o structură de cazare să poată fi promovată pe portalul www.e-deltadunarii.ro.
România nu este o piaţă a cumpărărilor on line, aşa că am avut şi foarte multe solicitări tele­fonice. În primă fază, noi am postat pe Internet numai numărul de telefon al centralei şi am încercat să centralizăm noi toate infor­maţiile, dar am ajuns la concluzia că nu este posibil pentru că nu aveam toate informaţiile din partea structurilor de cazare. Atunci, pentru corectitudine, am preferat să postăm pe site inclusiv contactele structurilor de cazare. De aceea, este foarte posibil ca prin portalul nostru să fi ajuns direct la structura de cazare”, a mai spus Anamaria Cazacu.
Centrala comună de rezervare pentru Delta Dunării şi zonele limitrofe funcţionează din luna martie 2009, atunci fiind lansat şi site-ul www.e-deltadunarii.ro. Proiectul a fost finanţat de Uniunea Europeană, obiectivul acestuia fiind promovarea turismului în zona transfrontalieră Delta Dunării, România şi Ucraina. Alte proiecte desfăşurate de Asociaţia Prom Tour Delta vizează desfăşurarea unor cursuri de calificare profesio­nală a locuitorilor din Delta Dunării pentru ca aceştia să poată desfăşura activităţi turistice, dar şi cursuri de limbă germană şi engleză.
“Una dintre problemele pe care noi le-am constat în urma dis­cu­ţiilor cu agenţii de turism din Deltă este lipsa personalului calificat şi, ca urmare, noi am aplicat deja un proiect pe Pro­gramul Operaţional Sectorial, obiec­tivul nostru fiind formare profesio­nală şi de consul­tanţă în domeniul turismului rural. Prin acest proiect, am organizat cursuri de calificare pentru admi­nis­tratorii pensiunilor turistice din 10 lo­ca­lităţi din Delta Dunării, cursuri de specializare ghizi turis­tici în două localităţi din Delta Dunării şi pe lângă acestea vor mai fi şi nişte cursuri informale de educaţie ecologică şi dezvoltare de produse ecoturistice. Oamenii tre­buie să ştie toţi paşii pe care îi au de făcut astfel încât să îşi auto­rizeze structura de cazare”, a mai precizat reprezen­tantul Asocia­ţiei Prom Tour Delta.

OBIECTIV

*************************************************

Dragii mei cititori, revin cu o noua critica la adresa celebrului site e minus delta dunarii.ro. Dupa zecile de greseli de pe site, cele deja celebre cu ursii, lupii si milioanele de rate mandarin din Delta Dunarii, dupa ce NU RASPUND cu incapatanare la emailurile adresate lor cu cereri de informatii pentru inscrierea pe site a unor operatori de turism ce nu fac parte din cercul lor de interes acum se mai si lauda prin presa cu MARILE REALIZARI!

Mai sa fie! Citim intr-un articol din Obiectiv de Tulcea cum o doamna reprezentat a unei asociatii cu oarece interese in turismul deltaic se lauda cu nici mai mult nici mai putin decat aproape 270 de rezervari facute prin siteul de sute de mii de euro “cheltuiti” pentru realizare si f multi alti bani dusi pe aceasi apa pentru promovare caci nu e loc in care sa te uiti si sa nu le vezi reclama.

Da oameni buni! 270 (aproape) de rezervari intr-un sezon, pentru cei 75 de agenti de turism inscrisi in aceasta “centrala” deci 3.6 turisti/agent turistic. Asta da viata frate! Simt cu este salvat turismul Deltei Dunarii, simt un nou suflu in afacerile din zona. Sunt din nou mandru ca sunt roman.

Ok, atata ii duce capul, atata pot, atat vor sa dea si altora caci e clar ca aceasta centrala lucreaza numai pt unii, este fooooaaaaarteeeee dedicata mainii care o hraneste dar sa te mai si lauzi in conferinta de presa cu asemnea aberatii, sa mai si sustii ca este o mare realizare, sa te exprimi cu “am reusit!”.

Ce mama naibii au reusit? Sa puna turismul de tot pe butuci.

Citesc niste aberatii crunte, cele mai cautate destinatii turistice Sulina urmata de Crisan …daaaaa, Crisan, singurul loc in care Centrala a “reusit” sa tina un amarat de curs de ghizi si a numit x ghizi, adica le-a dat o hartie, ca oamenii tot aia au ramas, Crisan, locul in care Centrala a reusit sa dea cateva etichete de EcoTurism … Crisan, oare de ce numai aici?

Apoi urmeaza Sfantu Gheorghe …. interesant. Nimic despre Destinatiile CLAR cele mai solicitate de turisti in Delta: Murighiol, Dunavat (ambele accesibile auto), Uzlina, Mahmudia (tot pe sosea), Mila 23 (in care veneau turisti cand inca nu exista satul Crisan).

Domnilor, felicitari, sunteti tari, anul viitor mai tocati, pardon, investiti niste jdemii de euro in promovarea turismului romanes si probabil veti avea un nou record, aproape 271 de rezervari in Delta Dunarii.  Multe succese!

Conducerea administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii (ARBDD) sustine ca a pus gand rau gunoaielor din Delta.
Intr-un comunicat trimis presei, Grigore Baboianu, guvernatorul ARBDD, descrie pe doua pagini actiunile de ecologizare organizate in mai multe zone din rezervatie, la care au participat functionarii institutiei, organizatii neguvernamentale si copii din sate ale Deltei. Actiunea de salubrizare este laudabila, dar aceasta nu are nici un efect atat timp cat ARBDD nu face nimic pentru impiedicarea localnicilor si turistilor sa arunce gunoiul si mai ales PET-urile pretutindeni pe teritoriul Deltei. In respectivul comunicat, guvernatorul Baboianu nu face nici o referire la legislatia care obliga ARBDD, in calitate de administrator al Deltei, sa asigure pana in luna iulie a acestui an, logistica necesara colectarii deseurilor si sa-i sanctioneze drastic pe toti cei care nu respectau legea in acest sens.

Un plan care nu functioneaza
Conform unui master plan elaborat de specialisti in urma cu doi ani, in localitatile din Delta Dunarii si pe traseele turistice din aceasta zona trebuia sa fie realizata o infrastructura de colectare si de transport pentru deseuri menajere, iar gunoiul colectat urma sa fie transportat cu o nava speciala la rampa ecologica din Tulcea destinata sortarii si prelucrarii acestuia. Planul de ecologizare a Deltei face parte dintr-un program judetean de ecologizare care deocamdata nu functioneaza.

S-a cheltuit o parte din suma alocata de Ministerul Mediului pentru acest proiect, dar colectarea nu se poate face pentru ca planul ARBDD de management al deseurilor nu este compatibil cu cel al Consiliului Judetean Tulcea in privinta capacitatilor de transport, iar primariile din Delta nu au organizat colectarea si transferul deseurilor din sate spre platformele ecologice. Guvernatorul Baboianu mai spune ca vina pentru aceste intarzieri ar apartine Ministerului Mediului, care nu a transfert fondurile bugetare pentru aplicarea acestui program.

Deturnare de fonduri
In timp ce institutiile dau vina una pe alta, Delta se sufoca de gunoaie. Toate primariile din zona incaseaza de ani buni taxa de salubrizare de la firme si de la localnici, iar banii colectati sunt cheltuiti in alte scopuri. ARBDD are drept de control asupra primariilor pentru a impune managementul ecologic al deseurilor, insa tolereaza nerespectarea legii si amana declansarea procedurilor penale impotriva primarilor care deturneaza fondurile publice destinate ecologizarii.

ROMANIA LIBERA

OBIECTIV

OBIECTIV

******************************

Alta acum! De ce nu sunt localnicii Deltai proprietari de pensiuni?
Chiar asa! De ce? Poate din cauza ca majoritatea nu stiu nici sa scrie? Poate din cauza ca cei care au ceva in cap considera ca braconajul este mult mai rentabil decat turismul? Poate din cauza cacei mai multi nici nu au nimic in cap? Sau poate din cauza ca majoritatea sunt alcoolici si dupa ora 11 nu mai ai ce discuta cu ei?
Lasand la o parte impresiile mult prea bune pe care le au ei insisi despre ei si frustrarile pe care le traiesc in preajma unor oameni normal dezvoltati este foarte clar, daca ii cunosti pe acesti oameni, ca nu au cum sa aunga la statutul de proprietari de pensiuni LEGALE! Ca de afaceri ilegale e plina Delta, jumatate din casele din Delta primesc turisti in gazda, inchiriaza camere, barci dar evident ca nu vede nimeni asta, continuam sa-i plangem pe “bietii” localnici ce fac miliarde din traficul cu peste, icre, vinat, cazari ilegale si insalubre etc.
Poate ar trebui sa luati in consideratie si faptul ca fiecare ivestitor venit din orice alta parte a lumii contribuie putin la civilizarea, cizelarea, dezmeticirea si evolutia acestor oameni tinuti prea multa vreme intr-o lume inchisa si despre care cred ca aia e tot, toata lumea si asa trebuie sa traiesti.
Deci nu-i mai plangeti atat pe localnici si mai bine vedeti adevarul dureros si trist din felul in care VOR sa traiasca.

În Delta Dunării, localnicii, mai mult de nevoie, au găsit o formulă autohtonă de turism reciproc, însă sunt acuzaţi de autorităţi că nu plătesc taxele şi impozitele către stat. Astfel, în loc să se preocupe de reabilitarea infrastructurii din localităţile Deltei, de altfel singura cauză pentru care localnicii nu le pot oferi turiştilor condiţii decente, reprezentanţii statului îi acuză, culmea, în scop electoral, că toaleta este în fundul curţii şi că nu au apă curentă în casă.

Electoralii
Potrivit informaţiilor furnizate de Prefectură, Consiliul Judeţean sau Ministerul Turismului, în Delta Dunării mai mult de 80% din numărul unităţilor de cazare sunt ilegale, singurele acreditate fiind cele din reţeaua A.N.T.R.E.C.
Eradicarea turismului la negru a făcut subiectul mai multor campanii susţinute de foştii şi actualii miniştri de resort sau a şefilor de Guvern. Unii reprezentanţi ai instituţiilor centrale au venit cu soluţii care frizau ridicolul. De exemplu, fostul ministru al I.M.M.-urilor şi Turismului, Ovidiu Silaghi, declara, într-o conferinţă desfăşurată în urmă cu un an la Tulcea, că doreşte ca turiştii să se cazeze exclusiv în municipiul Tulcea, nicidecum la Sulina, Sfântu Gheorghe sau Crişan. În opinia sa, excursiile de o zi în Deltă ar fi fost o anexă a turismului de pe Litoralul acreditat al Mării Negre, cel din judeţul Constanţa. Din fericire, planurile lui Silaghi s-au demonstrat doar vorbe aruncate în vânt.
De curând, noul ministru, Elena Udrea, s-a dovedit foarte înverşunată împotriva turismului la negru şi, după o scurtă vizită în Delta Dunării, le-a promis localnicilor rău-platnici controale peste controale pentru a limita acest fenomen.
“Toată Direcţia de Control a Ministerului Turismului va fi în Tulcea în perioada următoare (n.r. începutul lunii iunie anul acesta), pentru că nu e corect faţă de proprietarii din turism care plătesc taxe şi impozite. E concurenţă neloială să îi laşi pe ceilalţi să funcţioneze la negru şi e incorect faţă de stat şi faţă de cei care respectă legea să suporte toate aceste costuri nefireşti”, a declarat ministrul Udrea.
Până la această dată, Ministerul Turismului nu a transmis informaţii în legătură cu controalele realizate de către Corpul de Control al ministrului Udrea şi nici date privind turismul la negru.

Cine nu ştie, mai aude o dată: agroturismul din Delta Dunării, după ureche
Dincolo de preocupările autorităţilor de a limita turismul ilegal, starea infrastructurii din localităţile Deltei rămâne cea mai mare problemă pentru cei care vor să îşi transforme locuinţele în pensiuni. Şi cum ar putea cineva să se conecteze la reţeaua de canalizare dacă aceasta nu există? În aceste condiţii, localnicii le oferă turiştilor ceea ce au şi ce pot: ciorbă de peşte făcută cu apă din Dunăre, de altfel foarte gustoasă, o cameră curată şi aerisită, dar fără fiţe, duş la butoi, toaletă în fundul curţii şi o terasă sub bolta de viţă de vie. Nu este suficient, în­să, pentru unii, este singurul câştig financiar.
Chiar şi aşa, problema cea mai serioasă este, în opinia reprezentanţilor celor cinci unităţi de control este impo­si­bilitatea ca aceste unităţi de cazare să fie verificate. Aşa se face că, la fiecare început de sezon estival, autorităţile de control se plâng de acelaşi lucru: “Nu putem intra în curţile oamenilor să-i verificăm. Ei spun tot timpul că cei 15 oameni pe care-i au în curte sunt rude sau prieteni de familie”, declara în urmă cu trei ani fostul prefect al judeţului, Chirică Lefter. Aceleaşi declaraţii vin şi acum din partea reprezentanţilor Guvernului în teritoriu, fără nicio soluţie care să poată fi aplicată.

Cum se face în străinătate
Cu excepţia celor care vor să îşi petreacă vacanţele cât mai sigur posibil, în spaţii de cazare autorizate şi cu mâncare verificată de instituţiile de control, o mare parte dintre turiştii străini au găsit o soluţie mulţumitoare, nu ilegală, ci doar altfel. Astfel, în aproape toate statele Uniunii Europene (excepţie făcând cele din Europa de Vest) şi nu numai, există reţele turistice realizate în urma unui acord comun dintre diverse persoane. Aşa se face că în Province, Grenoble – Franţa, sau diferite zone din Germania, Suedia sau Marea Britanie, localnicii care pleacă în vacanţă pentru o lună îşi închiriază apartamentele unor cunoscuţi sau necunoscuţi. Uneori sunt solicitate recomandări. Aceste reţele nu sunt ilegale, statele respective tolerând fenomenul.
Că vă vine sau nu să credeţi, astfel de schimburi se pot face şi gratuit. Pe plan internaţional există aşa numitul “CouchSurfing” (în traducere liberă, turism reciproc), o reţea înfiinţată în anul 2004 şi care anul acesta are peste 1 milion de membri din aproape toate ţările lumii şi tot atâtea locuri de cazare înregistrate. Conceptul este unul cât se poate de simplu, un amator de călătorii se înscrie cu tot cu apartament în această reţea şi se poate caza pe gratis la o altă persoană din aceeaşi reţea. În Tulcea, o singură persoană s-a logat ca membru CouchSurfing, dar nu din Delta Dunării.
Este greu de crezut că un localnic din Deltă îşi va lăsa casa, pe bani, la dispoziţia unui turist străin, fie acesta şi foarte educat cum este aproape imposibil ca schimbul să fie unul gratuit. Forma românească a aşa-numitului turism reciproc este chiar turismul la negru despre care toţi actorii politici vorbesc cu atâta dispreţ. Ei bine, pentru Udrea, Silaghi, Boc sau cine ştie ce alt lider central este prea puţin important că unii localnici au într-adevăr ce să le ofere turiştilor, problema cea mai mare fiind încasarea taxelor şi impozitelor.

OBIECTIV

Mai există şi o cursă aeriană din Bucureşti spre Aeroportul Delta Dunării de lângă Tulcea, dar aceasta nu este zilnică şi turiştii care apelează la ea sunt puţini. În aceste condiţii, maşina proprie, sau închiriată, reprezintă cea mai bună soluţie pentru a ajunge în Deltă. Din nou probleme: în Tulcea nu există parcări păzite, nici chiar cele cu plată, care oricum sunt foarte scumpe (3 lei/oră).

BRACONAJ ŞI PREŢURI EXAGERATE
Braconajul, fenomen care a explodat în timpul guvernării liberale a fostului guvernator Paul Cononov, i-a îndepărtat de asemenea pe turişti. Dacă mergi cu barca pe canale, este aproape sigură întâlnirea cu braconierii sau, dacă nu, cel puţin cu plasele lor ilegale, care se vor agăţa în motorul bărcii, oprindu-l şi forţându-te pe tine, turist, să petreci câteva ore bune în mijlocul pustiului pentru a-ţi debloca motorul. Şi când te gândeşti că excursia te costă de la 200 de lei în sus pe zi…

ATENŢIE LA MASCAŢI!
Hotelurile din Deltă, construite în ultimii ani, sunt foarte scumpe. Preţurile pentru o noapte de cazare încep de la 400 de lei. Alternativa, pensiunile agroturistice, nu este viabilă. Condiţiile de la aceste pensiuni nu sunt dintre cele mai bune: camere mici, mirosuri ciudate, mâncăruri din peşte despre care nu poţi garanta că sunt proaspete. Turiştii şi-au dat seama că nu vor avea un concediu prea plăcut în aceste pensiuni, aşa că, potrivit datelor de la Registrul Comerţului Tulcea, în acest moment mai există doar 60% din pensiunile deschise după 2002. Aşa se face că şi numărul de turişti din Rezervaţie a scăzut cu aproximativ 60%.

Şi cum să nu se întâmple acest lucru, când în Deltă se întâmplă cele mai ciudate evenimente. Un exemplu petrecut chiar săptămâna asta: miercuri după-amiaza, la intersecţia canalelor Sulina şi Caraorman (în localitatea Crişan, chiar în mijlocul Deltei), turiştii au avut o surpriză foarte mare. Din cauza vizitei miniştrilor român şi italian de Interne, Dan Nica şi Roberto Maroni, zona a fost împânzită de efective care să asigure securitatea celor doi demnitari. Nu mică le-a fost surpriza turiştilor care au trecut prin zonă la acea oră. Fără nici un avertisment prealabil din partea mascaţilor, oamenii s-au trezit pe piept cu luminiţe roşii provenite de la armele sepepiştilor.

“M-am speriat de moarte. Eram cu o şalupă rapidă, duceam doi turişti germani spre Caraorman, când ne-am trezit că şalupa abundă de luminiţe roşii şi fiecare din noi are pe piept câte una. Luminiţele ne-au însoţit până ne-am îndepărtat. Mai trebuie să vă spun că cei doi germani ne-au cerut să ne întoarcem de urgenţă la Tulcea?”, a povestit unul dintre operatorii de turism din Deltă care au avut nenorocul de a se afla la Crişan miercuri după-amiază.

Udrea şi Paleologu se bagă în seamă
Ca să fie tabloul complet, doi miniştri din Cabinetul Boc au ţinut să arate românilor că Delta se află pe agenda lor de lucru. Elena Udrea şi Theodor Paleologu au mers în această vară la Sulina pentru a da un impuls dezvoltării turistice a oraşului-patrimoniu de la vărsarea Dunării.

Aşa se face că Udrea a obţinut, după ani de opoziţie, OK-ul pentru amenajarea unei părţi de lângă plaja virgină şi dotarea ei cu infrastructură turistică. Conducerile pedeliste ale Consiliului Judeţean Tulcea şi Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării au aprobat cu entuziasm proiectul pe care n-au reuşit să-l pună în aplicare nici pesediştii (în mandatul 2001-2004), nici liberalii (între 2005 şi 2008).

Cât despre faptul că partea istorică a Sulinei este în continuare în paragină, în vreme ce se dezvoltă construcţii din beton şi oţel, ministrul Paleologu a declarat că se va ocupa personal de găsirea de fonduri pentru remedierea acestei situaţii şi redarea strălucirii frumoaselor clădiri istorice din singurul oraşdin Delta Dunării. Contactat telefonic, Paleologua declarat că nu a făcut nimic, întrucât a uitat de promisiunea de la Sulina.

Unele firme participante, care au pierdut, au contestat licitatia. “Ministerul a analizat obiectiile formulate de companiile care au contestat rezultatele licitatiei pentru alegerea antreprenorului care sa construiasca barajul pe canalul Dunare-Marea Neagra, necesar pentru exploatarea si functionarea deplina a acestuia”, a anuntat Bogdan Danilisin, ministrul ucrainean al economiei.

Expertii de la Kiev spera ca volumul de marfuri transportate pe Bastroe sa creasca pana la 120-140 de milioane de dolari pe an. Castigatoarea licitatiei este firma “Spetdorstroitehnika”. Ea s-a obligat sa finalizeze lucrarile in 130 de zile. “Lucrarile la baraj incep in aceste zile, dar, in afara de extinderea canalului, mai raman probleme legate de constructia si largirea porturilor, precum si de restabilirea infrastructurii distruse”, a precizat Aleksandr Golonitki, directorul “Delta-Lotman”. Culmea impertinentei este alta.

Acelasi Minister ucrainean al Transporturilor informa recent ca Romania urmeaza sa prezinte pana la 3 august lista de probleme privind impactul canalului, ca urmare a consultarilor bilaterale din 14-15 iulie. Presa ucraineana subliniaza ca firma “Delta-Lotman” a construit deja un baraj de protectie la gura de varsare a bratului Bistroe-Chilia in Marea Neagra, dar barajul se surpa mereu.

Interesul national – o chestiune de birocratie

In acest context, Romania nu face nimic. Sau aproape nimic. Desi este membra in UE si in NATO, tara noastra pare un stat fara parghii. Pare paralizata in fata mostenitorului sovietic. Bucurestiul doarme pe-o ureche si asteapta “un dialog deschis si sincer cu Ucraina”.

Iata ce se arata intr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe: “Pozitia constanta a partii romane a fost aceea ca Ucraina trebuie sa se abtina de la realizarea oricaroir noi lucrari si sa initieze un dialog bilateral deschis si sincer in vederea rezolvarii chestiunii in conformitate cu normele internationale, avand in vedere prevederile clare ale conventiilor internationale, in special ale Conventiei de la Espoo si, in special, faptul ca proiectul Bistroe este susceptibil sa provoace un impact transfrontalier negativ semnificativ asupra ecosistemului Deltei Dunarii. Partea romana va continua demersurile intreprinse in plan bilateral si multilateral in vederea identificarii, in comun cu partea ucraineana, a unei solutii la problema Bistroe, conforme cu normele de drept international in materie. Romania nu contesta dreptul Ucrainei de a lua masuri care sa duca la dezvoltarea economica a tarii, insa aceste masuri trebuie adoptate cu respectarea standardelor europene si a normelor de drept international, raspunzand astfel principiului dezvoltarii durabile”.

Formularea este impecabila din perspectiva birocratica. Si atat. Va mai curge multa apa pe Dunare pana cand Ucraina va deveni un partener de dialog onest.

Dupa numeroase runde cu surzi, nicaieri nu am vazut contramasuri concrete din partea Romaniei. MAE a informat meticulos organismele internationale cu privire la comportamentul abuziv al tarii vecine. Cu prilejul negocierilor din 15-16 iulie de la Kiev, dialogul s-a spart mai rau ca barajul de lut al ucrainenilor. Asa ca, de-acum incolo, pana pe 3 august, Bucurestiul trimite intrebari scrise cu privire la documentatia completa, la efectul transfrontalier al investitiei, iar Kievul ar trebui sa raspunda. Tot in scris. In acest timp, sapaturile lor continua si ne pun in fata faptului implinit.

Noi tot ii dam cu viitorul tragic al scufundacului si al curvulicei de papura, ca acest canal trece prin Rezervatia Naturala a Biosferei Deltei Dunarii, unde se afla 1,500 de specii de flora si 3,600 de specii de fauna. Ca nici Academia de la Kiev, nici Comisia Europeana nu ar fi de acord cu acest canal care totusi se face sub ochii nostri.

Grav este ca nu vrem sa recunoastem importanta strategica si chiar militara a Canalului Bistroe-Chilia, care, prin adancire artificiala excesiva, poate lasa Canalul Sulina fara apa suficienta pentru navigatie. Si e dramatic apoi ca nu actionam in consecinta.

Deşi pretind că “promovează” zona turistică Delta Dunării în străinătate, autorităţile, centrale sau locale, încă nu au reuşit să-i convingă, chiar şi financiar, pe responsabilii acestor trusturi de presă să difuzeze spoturi care să le povestească celor de afară despre “mirifica Deltă”. Unii pomenesc, în discursurile lor, despre astfel de “strategii”, însă de la vorbe la fapte este cale lungă.

Nimic despre promovare în strategiile pentru Delta Dunării
Două documente extrem de importante, care vizează, printre altele, şi dezvoltarea turistică a Deltei Dunării, au fost concepute în ultimii cinci ani. Este vorba despre Master Planul Suport pentru Dezvoltare Durabilă şi Planul Strategic pentru Dezvoltarea Turismului Durabil în Delta Dunării, primul fiind conceput de Institutul Naţional de Cercetare Dezvoltare în anul 2004, iar al doilea este o “creaţie” colectivă a mai multor instituţii, printre care Consiliul Judeţean Tulcea, Administraţia Rezervaţiei şi Wes Brugge, fiind finalizat în toamna anului trecut. Deşi aceste strategii conţin puncte importante despre cum trebuie să se desfăşoare turismul în această arie protejată, cei care le-au conceput nu au luat în considerare un capitol extrem de important: promovarea destinaţiei turistice Delta Dunării. Cât despre contractarea unor campanii puternice de promovare pe posturile TV internaţionale, nici nu poate fi vorba.
Este adevărat că, în urmă cu doi ani, au existat astfel de intenţii, exprimate public de reprezentanţii Consiliului Judeţean Tulcea. Directorul Octavian Motoc, unul dintre semnatarii Planului Strategic pentru Dezvoltarea Turismului în Deltă, povestea atunci că aceasta ar fi o posibilitate de promovare, însă fondurile necesare ar fi uriaşe. Cât de uriaşe? Iată.
Elena Udrea se gândeşte să promoveze România pe posturile Eurosport şi CNN. Potrivit unui comunicat transmis săptămâna aceasta de Ministerul Turismului, instituţia va achiziţiona serviciile de difuzare a 550 de spoturi pe Eurosport şi a 475 de spoturi pe Eurosport 2, o campanie de sponsorship pe canalul Eurosport de 325 billboard-uri de şase secunde şi o campanie de difuzare pe internet a 9.000.000 bannere, toate aceste servicii la un buget total de un milion de euro. Sloganul “Romania - Land of choise” va fi difuzat pe posturile TV Eurosport şi CNN în perioada august - decembrie 2009 şi are ca scop creşterea numărului de turişti străini în România, costul acestora fiind de aproape 350 de mii de Euro. Decât deloc, e bine şi aşa, însă e clar, Delta Dunării va fi prezentată în circa 5 secunde de imagine.
În ceea ce priveşte canalul National Geographic, emblema României o reprezintă minoritatea romă, prezentată cu lux de amănunte în producţiile TV, adică nunţi, botezuri şi alte evenimente specifice.

Juriul National Geographic nu a votat Delta Dunării
Deşi se află pe lista patrimoniului UNESCO, fiind considerată de oamenii de ştiinţă ca cea de-a treia zonă ştiinţifică din lume, Delta Dunării nu a fost interesantă şi pentru editorii National Geographic, publicaţie care a realizat la începutul acestui an o listă cu 98 de posibile locaţii de vizitat.
Jonathan Tourtellot a justificat iniţiativa N.G. astfel: “Juriul nostru evaluează starea locurilor a căror principală atracţie este un sit înscris pe Lista Patrimoniului Mondial, monitorizată de către UNESCO. Unele locuri o duc binişor, altele au suferit din cauza poluării, administrării defectuoase, dezvoltării excesive”.
Potrivit topului realizat de publicaţia americană, cele mai bine cotate destinaţii, bine administrate şi cu susţinere locală, sunt: Norvegia (Fiordurile West), Spania (Alhambra - Granada medievală), Franţa (Vezelay), Noua Zeelandă (Te Wahipounamu) şi Mexic (Guanajuato). Deşi lista cuprinde 98 de astfel de destinaţii, de peste tot din lume, inclusiv Uganda şi Croaţia, Delta Dunării este exclusă definitiv. Nu ştim motivele, dar realitatea este că această zonă este total neinteresantă pentru cele mai improtante canale media din lume, printre care Discovery Channel, National Geographic sau C.N.N.

Promovarea Deltei, aşa cum se face
Singurele metode reale de publicitate folosite pentru destinaţia turistică Delta Dunării, rămân, în aceste condiţii, site-urile pe care operatorii turistici din Deltă aleg să îşi facă reclamă şi să îşi prezinte ofertele. Mai cunsocute sunt cele oficiale, cum ar fi: A.N.T.R.E.C. (Agenţia Naţională de Turism Rural şi Ecologic), site-ul Administraţiei Rezervaţiei unde, pe lângă centrele din informare, sunt prezentate şi unităţi de cazare autorizate, dar nu şi Ministerul Turismului, care, deşi deţine lista tuturor unităţilor de cazare autorizate din ţară, o păstrează… secretă.
Toate aceste pagini prezintă, cum este şi firesc, oferta turistică din Deltă, iar operatorii locali nu au mijloacele să îi convingă pe turiştii străini să vină aici. Metodele de promovare folosite pentru propriile locuinţe, transformate în unităţi de cazare, sunt rudimentare şi, de multe ori, neconvingătoare.
Cât despre pliante şi bannere, au fost câteva tentative anul trecut, prin implementarea programului “Delta Dunării - Peisajul anului 2007-2009″, program implementat de O.N.G.-ul “Prietenii Naturii România”. În urma acestui proiect, Delta a fost promovată la diferite târguri de turism din Europa, printre care şi cel de la Berlin. Efectele sunt însă greu vizibile acum, în condiţiile în care numărul turiştilor, în loc să crească, a scăzut din cauza crizei economice.

De ce nu vin turiştii străini în Delta Dunării
Din aceste motive, categoriile de turişti care ajung în Delta Dunării sunt total anarhice: manelişti zgomotoşi care au auzit de Deltă de la “prietena” lor Udrea şi care sunt hotărâţi să facă petreceri pe cinste care să “sperie vestu’”, “oameni de afaceri” care cred că este “în trend” să mergi cu viteză pe canalele din Rezervaţie, sau tineri fără scrupule care sunt convinşi că e “marfă” să intri în zonele strict protejate, acolo unde, prin lege, doar oamenii de ştiinţă au acces. Pentru toate aceste motive, National Georgraphic, Discovery Channel sau CNN ar trebui să transmită spoturi despre Delta Dunării, ca turiştii needucaţi români să înveţe de la cei care ar putea veni aici: cercetători, travelleri pe biciclete care ştiu să respecte mediul încare trăiesc sau, în cele mai multe cazuri, oameni care au învăţat, în 100 de ani de civilizaţie, că P.E.T.-urile nu se aruncă în Dunăre şi că există locuri speciale de campare şi că nu e frumos să mergi acolo unde, din cauza ta, specii de păsări şi plante ar putea să dispară.

Obiectiv - Florenta Gavrila

***********************
In completarea acestui articol excelent, pe care, unii politicieni ar trebui sa-l rumege litera cu litera as mai avea de adugat ca autoritatile locale fac reale eforturi in “promovarea” Deltei Dunarii cerand taxe peste taxe, care de care mai aberanta.
Astfel, pentru fotografi, unii dintre foarte putinii turisti din Delta care pe langa faptul ca nu distrug nimic si nu consuma resurse mai si promoveaza GRATUIT imaginea Deltei, se mai cere si o taxa de fotografie cel putin aberanta. Astfel, de la sediul ARBDD mi s-au comunicat 2 taxe diferite pentru fotografie “comerciala”, una de 1025 lei si alta de 725 lei/zi. Imaginati-va! intr-o tara in care salariul mediu este de 200 euro ceri 250 euro/ZI!!!!!!!!!! taxa foto. Au urmat alte informatii, cum ca taxa ar fi 1500 sau 3000 lei /an (nu a reusit nimeni sa ma lamureasca exact cat!) apoi a urmat minunea de ordin 610 in care se specifica “CLAR” o taxa de 100 lei/activitate. Exact, unitatea de masura este ACTIVITATEA!!!!! Nu se specifica daca activitatea se refera la o fotografie, o zi sau o viata de activitate.
Asta lasand la o parte haosul provocat de taxele pretinse de CJ Tulcea si ARBDD.